CAPITOLUL 1: MORFOLOGIA ANALITICÃ NUMERICÃ

1.1. Achiziţia de date; tipuri de date (continuare)

p. 18

1.1.4. Tratarea asimetriilor

Ceramica lucrată cu mâna, în special, este caracterizată de asimetrii marcate, care fac dificilă aplicarea celor enunţate în subcapitolele anterioare. "Monstrul" de la Planşa I, Figura 3, nu este o raritate pentru evul mediu timpuriu. Se poate şi mai rău. Pentru asemenea cazuri precauţia stabilirii orizontalităţii (k') nu este inutilă. De pe k' se ridică perpendicularele care definesc diametrul maxim ("rupt" uneori, după cum se vede). Se întâmplă frecvent ca unul sau mai multe repere de pe o parte şi de pe cealaltă să nu se întâlnească pe axa de simetrie (o), situaţie în care trebuie mediate. Toate măsurătorile de proporţionalitate a compartimentelor morfologice se fac pe axa o (în figură: a, b, c, g, h).

În asemenea cazuri lăţimea se calculează cu modificarea de rigoare[26]: [(40 : AO) x (C'C'' : 2)] x 100.

Pentru calcularea formatelor, axa o este intersectată, cu compasul, din ambele puncte B, măsurându-se distanţa dintre O şi media celor două puncte B'.

În situaţia în care un profil prezintă talpă (sau picior) iar celălalt nu, va fi înregistrat cu valoare nominală înjumătăţită.

În cazul în care unghiul la buză este sub 90^o, unghiul C se va obţine între orizontala gurii (f') şi prelungirea segmentului de buză cel mai apropiat de verticală. La fig.3, U.C. este 76^o în stânga, 106^o în dreapta, urmând a fi înregistrat ca medie (91^o). Unghiul din B se mediază similar.

În cazul în care marginea lipseşte complet, se va măsura extremitatea superioară a calotei,

p. 19

rezultatul fiind înscris şi la U.C. şi la U.B. Artificiul este necesar pentru a ne da posibilitatea calculării comportamentului mediu al vaselor, diferenţa concretă între un vas cu margine şi unul fără margine fiind uneori foarte mică.

Pentru măsurarea grosimii C.s. a unor vase cu decor deformant (canelură, brâu ş.a.), se va lua în considerare grosimea probabilă înainte de aplicarea decorului.

În fine, dacă am avea numai desene foarte fidele, am putea vorbi despre asimetrie ca factor numeric, alcătuit ca sumă a unui punctaj, atribuind câte un "punct de asimetrie" pentru fiecare unitate de lăţime (comparând stânga şi dreapta axei de simetrie), pentru două unităţi de formă, pentru fiecare 3^o la buză, pentru fiecare 5 sutimi la margine şi picior, pentru fiecare 10 sutimi la gât şi talpă. Punctajul de asimetrie ar putea fi un indicator sigur al măiestriei olarului şi al calităţii tehnologice. Deocamdată nu este aplicabil.

ÎNAPOI LA SUMAR VOLUMUL I

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE - § 1.1.5. (măsurătorile)

---

[26] Măsurarea obiectelor asimetrice prezintă multe capcane, “situaţii ciudate”, care parca scapă oricărei reguli. Am ţinut un fel de “jurnal” al unor astfel de situaţii, într-un fişier numit Cazuistică, prezentat şi în Anexe (p. 11-13). Nu sunt convins că cineva se va încumeta să-l citească şi să încerce să înţeleagă (în absenţa practicii directe este de neimaginat); am avut nevoie însă de astfel de notiţe, pentru a ţine minte situaţiile generatoare de confuzie şi a încerca să dau practicii coerenţă.